În politica noastră este nevoie de oameni noi. Și nu doar noi. Avem nevoie de politicieni competenți în domeniile lor de activitate. Vă prezentăm, în articolul de astăzi, o astfel de persoană. Se numește Alexandru Marius Ostafe.
Cine este Alex Marius Ostafe?
Alexandru Marius Ostafe s-a născut la 20 martie 1987 în Botoșani, orașul lui George Enescu, Mihai Eminescu, Grigore Antipa, Ștefan Luchian, dar și al marelui academician și om politic, Nicolae Iorga.
Alex Ostafe este președintele organizației studențești Europe Students Union (ESU), o structură constituită pentru apărarea și sprijinirea studenților români care au avut de suferit în urma deciziei Ministrului Universităților de a bloca împrumuturile acordate pentru studii. În plan politic, Alex Ostafe a participat , din partea European Party, la alegerile locale din Marea Britanie, alegeri care au avut loc în mai, anul acesta. European Party este partidul fondat pentru apărarea drepturilor europenilor din Marea Britanie.
Am stat de vorba cu acest tânăr care a dovedit, nu o dată, că nu rămâne indiferent la problemele de care se lovesc tinerii români ajunși în Regat. ”Am militat mereu pentru ca tinerii români să urmeze cursurile colegiilor și universităților de aici și am încercat, ori de câte ori a fost posibil, să-i ajut în găsirea unui loc de muncă”, ne-a mărturisit Alex.
Alex, au trecut 25 de ani de la Revoluția din 1989. Ești una dintre puținele persoane care se bate încă pentru aplicarea Punctului 8 al Proclamației de la Timișoara. Din acest punct de vedere, tu susții că înainte de alegerile prezidențiale care ne bat la ușă, ar trebui organizat un REFERENDUM. Despre ce referendum vorbești?
Românii ar trebui să urmeze exemplul Scoției. Scoția a cerut organizarea unui referendum care privește independența sa față de Marea Britanie. Referendumul este folosit pentru a desemna procesul de consultare directă a cetățenilor unei țări în legătură cu un text de lege de o importanță cu totul deosebită sau asupra unei situații de importanță națională. Normal, eu plex de mult timp pentru schimbarea legii electorale și pentru schimbarea legii partidelor. Și nu mă sfiesc să le cer politicienilor din România și, mai ales românilor, să ia în considerare axest punct de vedere. Ca o consecință a Punctului 8 de la Timișoara, propunem ca legea electorală să interzică, pentru primele trei legislaturi consecutive – normal, vorbim de legislaturile care urmează – dreptul la candidatură, pe orice listă, al foștilor activiști comuniști și al foștilor ofițeri de Securitate. Prezența lor în viața politică este principala sursă a tensiunilor și suspiciunilor care frământă astăzi societatea românească. Până la stabilizarea situației și reconcilierea națională, absența lor din viața publică este absolut necesară.
Iți dai seama că dacă acest Punct 8 ar fi luat în considerare, am rămâne, probabil, fără jumătate din clasa politică?
Ar fi un câștig pentru societatea românească. Cine este nemulțumit de clasa politică ar trebui să se implice, nu să murmure de pe margine. Dacă vrem o altfel de Românie, trebuie să fim conștienți de forța pe care o avem în calitatea noastră de cetățeni cu drepturi și îndatoriri. Cerem, de asemenea, ca în legea electorală să se treacă un paragraf special care să interzică foștilor activiști comuniști, candidatura la funcția de Președinte al țării. Președintele României trebuie să fie unul dintre simbolurile despărțirii noastre de comunism. Să fi fost membru de partid nu este o vină. Știm cu toții în ce măsură era condiționată viața individului, de la realizarea profesională până la primirea unei locuințe, știm despre carnetul roșu de partid și ce consecințe grave atrăgea predarea lui. Activiștii au fost însă acei oameni care și-au abandonat profesiile pentru a sluji partidul comunist și pentru a beneficia de privilegiile deosebite oferite de acesta. Un om care a făcut o asemenea alegere nu prezintă garanțiile morale pe care trebuie să le ofere un Președinte. Propunem reducerea prerogativelor acestei funcții după modelul multor țări civilizate ale lumii. Astfel, pentru demnitatea de Președinte al României, ar putea candida și personalități marcante ale vieții culturale și științifice, fără o experiență politică deosebită. Tot în acest context, propunem ca prima legislatură să fie de numai doi ani, timp necesar întăririi instituțiilor democratice și clarificării poziției ideologice a fiecăruia dintre multele partide apărute. De-abia atunci am putea face o alegere în cunoștință de cauză, cu cărțile pe față. Schimbarea legii electorale și schimbarea legii partidelor sunt cele două teme principale de care ar trebui să fim interesați. Ar trebui să fim interesați de o asemenea dezbatere pentru că este în joc viitorul nostru pentru încă 5 ani. Clasa politică actuală împiedică, prin aceste legi, accesul la decizie al altor cetățeni. Știm că un partid se constituie cu 25 000 de membri din 18 județe. În Marea Britanie, de exemplu, ajung trei membri.
România este în colaps, banii publici au fost și ei cheltuiți fără discernământ, instituțiile sunt ineficiente, bugetul României suportă mult prea multe cheltuieli nejustificate. Crezi că ne putem reveni și să o luăm cumva de la zero? Cu alți politicieni?
Da, avem nevoie de oameni noi, nu de politicieni care au delapidat statul. Știu ce vorbesc și, dacă este necesar, imi pot argumenta afirmațiile. Doamna Elena Udrea a construit un patinoar care a costat 13 milioane de euro, dar putea fi realizat cu 3 milioane. Jaf public, nu? Știu din presă că, în perioada 2009-2010, MBS, firma deținută de un consilier PDL, Gabriel Szilagy, a încasat 30 de milioane de euro pentru construirea unui complex de natație. Ordonatorul de credite era Compania Națională de Investiții, companie aflată în subordinea Elenei Udrea. Procesul de achiziție a început pe când CNI se afla sub conducerea lui Vasile Blaga. Să ne mai amintim de patinoarele de plastic ale Sorinei Plăcintă. Doamna Monica Macovei a lucrat ca procuror între anii 1983-1989 în România comunistă. Abundă în presă articolele despre neregulile de care se face vinovat Klaus Iohannis. Ca Președinte al României, domnul Traian Băsescu nu ar trebui să se implice în a face campanie unui partid, sau altuia. Și nu e vorba doar de atât. Dacă ne referim la Victor Ponta ajunge să vorbim despre recenta ordonanță de urgență privind traseismul politic.
Imi spuneai câte ceva și despre faptul că autoritățile românești nu se implică mai deloc în problemele românilor aflați în afara României. Aminteai și despre românii aflați în Ucraina.
Ocupați cum sunt cu noua campanie electorală, politicienii din România sunt muți și surzi la problemele românilor aflați în afara granițelor țării. În Ucraina există o mare comunitate de români. Aceștia au nevoie de alimente și de apă. Nu am văzut ca vreun politician român să se implice în a lua vreo decizie ca românii din Ucraina să fie ajutați. Pe de altă parte, dacă vorbesc strict de Marea Britanie, sunt foarte nemulțumit de activitatea celor de la Ambasada României, de la Consulat și de la Institutul Cultural Român din Londra. De exemplu, sâmbătă, 20 septembrie, se organizează la Londra, Congresul Românilor de Pretutindeni. Congres care se va desfășura în incinta unui restaurant românesc pentru că nu am reușit să-i sensibilizăm pe cei de la ICR să ne ofere o sală. La urma urmei, plătim din bani publici funcționari care ar trebui să fie atenți la problemele comunităților românești din afara țării. Nu mai vorbesc de Ambasadă. Un român mi-a mărturisit că a sunat de 83 de ori la Ambasadă și nu i-a răspuns nimeni. Eu însumi am sunat în 18 iulie, la ora 14:32, la ambasadă și nu a răspuns nimeni la telefon. Am aflat ulterior că toți erau plecați în vacanță. Nu se poate! Ambasada este o insituție de stat și trebuie sa fie cineva acolo.
În incheierea acestui interviu aș vrea să te întreb: care ar trebui să fie atitudinea tinerilor față de actul politic?
Cu siguranță, tinerii trebui să se implice mai mult în activități civice și politice. Este vorba de viitorul lor. Nu trebuie să lase niște nulități să le hotărască soarta. Pentru alegerile prezidențiale le-aș recomanda să participe la vot, normal, dar să-și anuleze votul. Astfel, vor avea mulțumirea că nu-i ”legitimează” pe acești politicieni să le mai conducă destinele. Dacă vrem o altă clasă politică susțin, așa cum am arătat mai sus, organizarea unui REFERENDUM înaintea alegerilor. Noi nu mai putem fi ”mințiți cu televizorul”, nu ne interesează mita electorală, suntem generația care utilizează alte mijloace de informare, suntem generația tabletelor, iPhon-urilor, websit-urilor, ne putem organiza urgent. Noi, tinerii, suntem o forță și, în cele din urmă ne vom întoarce în țară să schimbăm lucrurile. Unul din 4 tineri din România părăsește țara. Asta să știe aceia care sunt acum înscriși în cursa pentru prezidențiale. De asemenea, românii trebuie să știe că acum există un for superior, Comisia Europeană. Să se informeze, să se intereseze, să cerceteze ca să afle care le sunt drepturile și să nu mai lase politicienii să le hotărască soarta. Există o mulțime de metode democratice pentru a consolida puterea societății civile. Dar despre acest aspect vom discuta în viitor.
Interviu realizat de Marinela Șerban, Londra
